Cum gândim?

[et_pb_section admin_label=”section”][et_pb_row admin_label=”row”][et_pb_column type=”3_4″][et_pb_text admin_label=”Text” background_layout=”light” text_orientation=”left” use_border_color=”off” border_color=”#ffffff” border_style=”solid”]

Vorbim mereu despre cât de important este să fii inteligent și, atunci când copilul este foarte mic, ne minunăm de câte poate face, comparând cu ce am văzut la alții. Ne lăsăm surprinși de soluțiile inedite pe care le găsește și de felul în care se mișcă în mediul ce-l înconjoară,  simțind pentru o vreme că este un mic geniu.

Dar asta se schimbă, din păcate, când începe lupta cu notele și devine mai important cât de mult poate rezolva din problemele la matematică sau câte versuri poate reține la limba română. Brusc, succesul școlar începe să se rezume exclusiv la măsura în care copilul reușește să acumuleze informații la nivelul impus de standardele școlii. Total incorect, pentru că la fel de importante sunt capacitatea de integrare în mediul școlar, relațiile cu colegii și profesorii ori participarea la activități extracurriculare! Nu există recompense directe în aceste zone, astfel că ele par „nerelevante”.

De asemenea, s-ar putea să desconsiderăm rezultatele obținute în sport sau arte, dacă nu sunt însoțite de rezultate bune și în științe, pentru că ne gândim că doar acolo este nevoie de o inteligență deosebită și un mare efort. Pentru celelalte presupunem că sunt talente înnăscute, ce pot fi prea puțin modificate, sau că cei care obțin rezultate la sport sunt leneși sau mai puțin inteligenți.

Dar ce este de fapt inteligența?

Acest concept a avut de-a lungul timpului mai multe definiții, referindu-se în general la capacitatea de a rezolva probleme pe baza informațiilor acumulate anterior. Au apărut astfel testele care măsoară IQ-ul (coeficientul de inteligență), însă cercetările actuale demonstrează că sunt limitate, deoarece oamenii au mai multe categorii de abilități care nu pot fi măsurate cu aceste teste.

În 1983, psihologul Howard Gardner a pus bazele Teoriei inteligențelor multiple, definind mai multe tipuri de inteligență, și anume:

 Inteligența lingvistică
Inteligența lingvistică, sau verbală reflectă capacitatea unui individ de a se exprima și de a comunica, de a învăţa cu usurinta limbi străine, de a spune poveşti, de a face jocuri de cuvinte, de a-şi aminti numele persoanelor pe care le-a cunoscut, numele locurilor, etc.

Inteligența logico-matematică
Inteligența logico-matematică are in vedere lucru cu cifrele, deductibilitatea, gândirea logică, raționalitatea. Este inteligența specifica științelor inginerești, celor care sunt buni la fizică, matematică, chimie, logică, economie și alte științe exacte.

Inteligența vizuo-spațială
Inteligența vizuo-spațială se referă la capacitatea de crea o reprezentare vizuala-spatiala a lucrurilor, de a gandi in dinamica, de a percepe culorile, liniile, formele, spaţiul şi relaţiile dintre aceste elemente

Inteligența kinestezică
Inteligența kinestezică este specifică celor care își folosec corpul la realizarea unor activități, cum ar fi dansatorii, balerinii și sportivii. Relația minte-trup devine instrumentul prin care se exprimă sau prin care contribuie la realizarea acțiunii.

Inteligența muzicală
Inteligența muzicală este specifică celor care au o mare sensibilitate la sunete, muzică, tonuri şi ritm, ei având şi capacitatea de a răspunde emoţional la aceşti stimuli.

Inteligența naturalistă
Persoanele cu această abilitate învaţă cel mai bine din contactul direct cu natura. Le place să stea în aer liber, să călătorească şi să studieze natura, să ordoneze şi să clasifice elemente din natură, să facă proiecte la ştiințe naturale. Când cresc aleg de obicei sa fie ecologişti, zoologi, botanişti, geologi.

Inteligenta interpersonală
Inteligența interpersonală reflectă capacitatea de a evalua starea de spirit a celorlalți precum  și abilitatea de a răspuns și adaptarea la solicitări. Implică spirit de observație și empatie. Unii autori o denumesc și inteligență socială

Inteligența intrapersonală
Inteligența intrapersonală reflectă capacitatea de a înțelege ce se întâmplă în interiorul nostru, posibilitatea de a avea o imagine de sine corectă. Reflectă de asemenea, capacitatea de  autodisciplină, de cunoaștere a punctelor tari si a limitelor proprii.

Jocurile din acest site sunt filtrate cu ajutorul cunoștințelor noastre de psihologie și au scopul de a contribui la dezvoltarea cognitivă și socială a copiilor și nu numai, într-o manieră distractivă.

 

[/et_pb_text][/et_pb_column][et_pb_column type=”1_4″][et_pb_sidebar admin_label=”Bara laterală” orientation=”right” area=”et_pb_widget_area_4″ background_layout=”light” remove_border=”off”] [/et_pb_sidebar][/et_pb_column][/et_pb_row][/et_pb_section]

Pin It on Pinterest

Share This
//]]>